Cartela de reîncărcare

Nu aveţi suficient credit pentru …. bla, bla… reîncărcaţi…” O ascult pe doamna de la telefon şi mă duc în Magazinul Portocaliu să-mi cumpăr o cartelă de reîncărcare. Când eram cât pe ce să renunt că nu găseam un magazin portocaliu în tot Mall -ul, găsesc într-un final un magazin, retras într-un colţ, de parcă nu ar vrea să deranjeze pe nimeni cu prezenţa lui.

Înăuntru două vânzătoare: una era înconjurată de o familie ce făcea abonament fiicei lor din clasa a III-a (nu am ştiut că sunt şi abonamante speciale pentru copii) şi cealaltă stătea într-un colţ şi discuta aprins cu cineva, mai râdea, mai povestea ce a făcut cu Gabi de revelion, cum i-a vizitat părinţii, cât de proastă e sora lui Gabi 😀 şi alte discuţii aboslut necesare la servici.

Trec aproape 5 minute şi nimeni nu mă întreabă nimic. Vânzătoarea cu abonamentul era asaltată de părinţi „dacă cumva, din neatenţie depăşeşte copiliţa creditul, cine e de vină” iar cealaltă terminase cu Gabi şi povestea despre cât de proastă este vânzătoarea de la Leonardo, cum s-a păcălit la bani şi nici măcar nu e blondă.

Îmi fac curaj şi întreb dacă mă serveşte cineva şi pe mine.

Vă rugăm să aşteptaţi la rând” spune vânzătoarea Bârfă.

Stau… aştept… mă enervez… După alte câteva minute o întreb pe vânzătoarea Bârfă „Puteţi vă rog să-mi spuneţi unde este rândul ?„.

Vin imediat„, mi-a răspuns tâfnoasă şi se opreşte din discuţia despre colega de la McDonald’s şi mă întreabă bosumflată „Cu ce să vă servesc?„.

Cu nimic. Bună seara.” spun eu şi plec.

Ştiu, nu e frumos, dar era şi culmea să mai cumpăr cartela de la ea. Şi cum mergeam eu spre ieşire văd scris mic pe o vitrină „Avem cartele de reîncărcare Portocalii, Roşii, Verzi„.